опрометью
(бежать) praecipitem se
доставать
attingere, o, attigi,
земляничный
(о дереве) arbuteus;
(de)negare [1];
abnegare [1] (depositum);
abjurare [1] (aliquid);
abnuere [o, ui, utum] (crimen;
aliquid aeternum esse);
inficias ire [eo, ii, itum];
infitiari [or, atus sum];
tollere [o, sustuli, sublatum] (deos);
+ клятвенно отрицать на суде свой долг in jure abjurare pecuniam;