располагать
locare [1];
collocare
укладывать
ponere [o, posui,
изнуренный
confectus [a, um]
distinctus [a, um];
praecipuus [a, um];
singularis [e];
egregius [a, um];
specialis [e];
extraordinarius [a, um];
+ заслуживает особого внимания singularem attentionem meret;
peculiaris;
proprius;