противоположение
oppositio [onis, f];
консул
consul [is, m];
наследовать
succedere [o, cessi,
effringere, o, fregi, fractum; pulsando, verberando perfringere, frangere; r umpere, o, rupi, ruptum;
+ взломать крышку у сундука operculum risci effringere;
+ взломать пол tabulatum perfringere, refringere;
+ прибывающая вода взломала лед aquae magnae glaciem ruperunt;