непреодолимый
in(ex)superabilis [e];
inexpugnabilis
отказ(ыв)аться
abdicare [1] (abdicare
вложить
imp onere, o,
destillare [1];
superare [1] , vincere [o, vici, victum], praecurrere [o, rri, rsum], antecellere [o, cellui,-];
+ он перегнал учением всех учеников omnes condiscipulos doctrina superavit;
doctrina omnibus condiscipulis superior est;