Ñëó÷àéíûå ñëîâà.

íå÷àÿííî
1. (íåîæèäàííî) abrupte;

ïîãîæèé
placidus [a, um]

êîëëåãèÿ
collegium [ii, n]

âðîçü

separatim; singulatim; disjuncte;



Âåðíóòüñÿ íàçàä
Ÿíäåêñ.Œåòðèêà © áûñòðî-ñàéò | Íàâåðõ ^