ïðîðî÷åñòâîâàòü
divinare [1];
praedicare
íåïðèçíàííûé
recusatus [a, um];
äîâîëüñòâîâàòüñÿ
satis habere;
culina [ae, f]; ferculum [i, n]; cibus [i, m]; daps, dapis f; epula [ae, f]; esca [ae, f];
+ ãîòîâèòü êóøàíèå coquere cibum; concoquere;
+ ïîñòàâèòü êóøàíèå íà ñòîë mensam cibis instruere; mensas (exquisitis) cibis ornare;
+ óìåðåííûì êóøàíèåì óòîëèòü ãîëîä moderato cibo naturae desideria explçre; cibo se reficere;
+ îáðåìåíÿòü ñåáÿ êóøàíèåì (åäîþ) cibo se onerare; immodico cibo se ingugitare / obruere; ventrem farcire, alvum degravare;
+ àïïåòèò ó ìåíÿ – ïðèïðàâà ê êóøàíèþ pulpamentum mihi fames;
+ ýòî êóøàíüå âåñüìà âêóñíî cibus hic jucundissime sapit;