ритор
rhetor [oris, m];
ссориться
litigare [1] (cum
непогода
tempestas (tempestas adversa;
undare, 1 (regio undat equis); abundare, 1; suppeditare, 1 (aliqua re); superesse, sum, fui, - (verba alicui supersunt); superare, 1 (pecunia superabat); superfluere, o, xi, ctum (pecunia non superfluens); circumfluere; exuberare, 1;