Ñëó÷àéíûå ñëîâà.

êîìáèíàöèÿ
combinatio [onis, f];

îáíàðîäîâàíèå
praeconium [ii, n];

ïîääåëàòü
corrumpere [o, rupi,

ïîëíîñòüþ

complete;
omnino;
penitus;
perfecte;
plane;
plene;
ad amussim;
funditus (interire);
a stirpe, cum stirpe;



Âåðíóòüñÿ íàçàä
Ÿíäåêñ.Œåòðèêà © áûñòðî-ñàéò | Íàâåðõ ^